Editorial „REPERE”
Gânduri despre ASCOR...
de Alexandru Irimiea,
preşedinte ASCOR Constanţa
Ce este ASCOR? Iată una din întrebările de bază pe care şi le pun la un moment dat atât ASCOR- iştii, cât şi ceilalţi care nu au făcut niciodată parte din ASCOR, dar care au auzit de el cu diferite ocazii. Mai întâi, putem defini ASCOR (Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români) pornind chiar de la denumire; este o asociaţie de studenţi, deci un grup de tineri diferiţi veniţi din zone diferite ale ţării şi care studiază la facultăţi diferite; dar, mai mult decât atât, ceea ce îi uneşte pe toţi în diversitatea lor este faptul că sunt creştini ortodocşi, îi leagă acelaşi duh de credinţă şi dreaptă slăvire a lui Dumnezeu, este aşadar o diversitate în unitate.
Cuvantul “ascor-ist” este impropriu folosit deseori, deoarece noi suntem tinerii Bisericii, glasul celor ce-l află pe Dumnezeu. Nu suntem însă “ușă de Biserica” ci împreună ne ajutăm să-l cunoaștem pe Dumnezeu.
ASCOR-ul a contribuit la formarea a multe generații de studenți, a fost cadrul în care s-au oferit răspunsuri la multe din probleme de viață ale tinerilor, și o face și acum. Este o alternativă de a petrece timpul liber pe care-l ofera Constanța celor veniți aici la studiu. Tinerii sinceri sunt cei care caută adevărul, nu surogate, caută repere morale, sunt mulți în Biserică și sunt mulți prezenți și la activitățile ASCOR. Tinerii care rămân în ASCOR un an, doi, trei sau patru, pe perioada facultății, când vor termina facultatea, după ce se vor despărți de asociație, nu se vor despărți de Biserică. Acesta este un prim câștig pentru viața noastră, pentru societatea contemporană și pentru Biserică.
În ASCOR intri pentru că așa dorești tu, ASCOR-ul propune, nu impune. Mulți tineri intră în asociație la vârsta marilor întrebări, cum am spus mai sus. Părintele îndrumător, membrii, activitățile îi pot ajuta. Dumnezeu, însă, ne-a creat liberi. Noi suntem în măsură să decidem ce facem cu viața noastră. Noi suntem în măsură să decidem cu cine, și cum să ne pretrecem timpul. Noi ne facem programul de studiu, de muncă, de culcare și de trezire. Noi hotărâm daca mergem, sau nu, la biserică. Noi ne alegem cariera. Chiar părinții și profesorii devin, pe măsură ce tânărul se maturizează, mai mult prieteni decât supraveghetori sau educatori. Dacă copilăria începe printr-o dependență totală de părinți, ea se încheie la sfârșitul adolescenței printr-o mare libertate.
Această libertate atrage, însă, o enormă responsabilitate. La ASCOR acești tineri vor dobândi noțiuni de credință destul de strașnice și când se vor duce acasă și se vor căsători, vor ști cum să-și trăiască viața frumos, să se spovedească, ei și copii lor, cum și când să postească, cum să se roage, cum să depășească un necaz. Ei nu pot și nu vor face abstracție de tot ceea ce au învățat. Vor ști, îi va mustra conștiința, și când știe, omul nu poate să se mai comporte ca și cum nu ar ști. Toți cei care vin în ASCOR, sau cel puțin, toți care permit, sunt „avântați” spre Biserică.
În primul rând, Asociația Stdenților Creștin Ortodocși Români, are un rol misionar. Este o asociație ortodoxă, care este în Biserică și fiind în Biserică, toți cei care ajung în ASCOR intră și în Biserică, dacă înainte nu au fost. În al doile rând, în ASCOR te întâlnești cu alți tineri. Învățăm unii de la alții lcruri de folos, ne îmbogățim sufletește, dar și cunoștințele, tocmai pentru că sunt studenți de la toate facultățile. În ASCOR nu sunt studenți numai de la Teologie, sunt de la mai multe facultăți și fiecare vine cu o anumită înțelegere a lucrurilor, cu o anumită încărcătură, cu o bucurie, care îi va îmbogăți și pe ceilalți, îi va ajuta să înțeleagă viața, scopul nostru și să înțeleagă lucrurile în însăși complexitatea lor.
Ce spun alții despre ASCOR? Cei din exterior, care nu sunt membri, ci doar au auzit de asociație, au păreri împărțite și diverse. Unii consideră ASCOR-ul ca fiind un grup de tineri habotnici, altora li se pare un duh prea “mănăstiresc”, iar alții susțin ca pur și simplu nu li se potrivește sau, și mai simplu, că nu vor sau că nu au timp și de asociații. Ce putem să le răspundem acestora? Că nu le rămâne decât să cunoască ASCOR-ul cu adevărat, înainte să judece după aparențe sau după părerile altora. ASCOR nu este un grup de habotnici, nici o încercare de a trăi în lume ca la mănăstire, nu e nimic din toate acestea. Răspunsul l-am dat mai sus.
ASCOR mai este și o modalitate de a avea acces mai ușor la mari părinți și duhovnici, la exemple de trăire ortodoxă autentică, cum este Părintele Arsenie Papacioc și alți părinți. În contextul în care societatea contemporană promovează astăzi, parcă mai mult decât oricând, un sistem de valori cu totul răsturnat, în condițiile în care omul este și așa o fire nestatornică, iar pentru tinerii care încă nu și-au conturat un sistem de valori bine definit, societatea îi poate favoriza o stare de dezechilibu din toate punctele de vedere, prietenii din ASCOR reprezintă un sprijin, și asta o mărturisim fără a avea pretenții exclusiviste.
Cei ce rămân în ASCOR, o fac pentru că nivelul actual al lumii, al societății îi nemulțumește, pentru că vor să-și trăiască viața în comuniune cu alți tineri care au aceleași idealuri și aspirații. Aici descoperi ce poți face pentru tine însuți, dar și pentru ceilalți.Îți ignori ego-ul, iubirea posesivă, nesinceritatea, egoismul și înveți să-l ajuți și pe celălalt. Înveți să te dăruiești și să dăruiești din tine. Înveți să fi darnic, mulțumitor de bucuriile mici de peste zi, și promotor de alte și alte activități care-l ajută și susțin pe aproapele. Dar, în primul rând, înveți să lucrezi cu tine, să te descoperi, să te poți modela în duhul Adevărului, să înveți să nu mai fi manipulat, ci să trăiești o bucurie, o “știință a bucuriei” pe care o poți împărtăți și altora.
Tinerii au câteodată stări de nemulțumire, de depresie dar fiind împreună se ajută unii pe alții să depășească micile crize pe care orice tânăr le are, nu numai din punct de vedere sentimental, dar și în ceea ce privește relația cu familia sau situația financiară. Se ajută unii pe alții să depășească nu doar problemele, perioadele proaste dar și ispitele. Unii au anumite slăbiciuni pentru fumat, pentru băutură sau sunt atrași de patimile trupești; fiind într-un colectiv, într-un cerc de prieteni care propun un anumit standard de viață duhovnicească, ei se vor alinia acestui grup de prieteni și mulți vor renunța încet, încet la vicii.
Ce este ASCOR până la urmă? Nu este nimic altceva decât o familie în care te formezi, în care poți lucra mai ușor la propria despătimire, în care îi poți ajuta și pe alții să-L cunoască pe Dumnezeu, în care devii normal, ajungi la adevărata normalitate, aceea de a fi mereu în comuniune cu Dumnezeu și cu ceilalți. Este foarte greu, uneori imposibil, să te schimbi singur, dar ajutându-ne unii pe alții și purtând sarcinile unii altora, cu siguranță vom ajunge mai ușor acolo unde ne dorim, și anume, să împlinim voia Lui și să fim bucurie și binecuvântare pentru aproapele.
interesant...
RăspundețiȘtergere